Română

Semne muzicale

Sincopa — aceleași sunete, altă intrare

Cinci perechi de ascultat. În stânga versiunea dreaptă, în dreapta aceleași sunete sincopat — la fel de lungi, altfel așezate.

Sincopa nu mută sunetele, ci intrările lor. Aceeași melodie, aceeași durată totală, aceeași ordine a înălțimilor — doar că cel puțin un sunet începe între doi timpi și se aude peste cel următor. Accentul cade acolo unde nimeni nu îl așteaptă, iar muzica primește un impuls înainte.

Aici stau cinci perechi una lângă alta. În stânga versiunea dreaptă, în care fiecare sunet începe pe timpul său; în dreapta aceleași sunete, deplasate. Ambele se pot asculta, iar de data aceasta diferența se aude imediat — spre deosebire de bară, care schimbă doar citirea.

Ce nu se schimbă stă în măsurători: ordinea înălțimilor și durata totală sunt aceleași în ambele imagini. Sincopa nu este deci altă melodie, ci aceeași așezată altfel peste măsură.

Sincopa de optime

Cel mai vechi truc al ritmicii: o optime înainte, iar de acolo fiecare sunet următor curge deplasat cu o optime. În stânga fiecare sunet începe pe timpul său. În dreapta stă în față o singură optime, iar de acolo fiecare sunet începe între timpi și se aude peste cel următor. Înălțimile sunt aceleași și durata totală la fel — măsurate, nu afirmate.

Drept: fiecare sunet începe pe timpul său
Sincopa — aceleași sunete, altă intrare

Sincopat: de la al doilea sunet fiecare intrare cade între timpi
Engraved by Verovio 6.3.0-425dd7b

Sincopă cu legato de prelungire

Două optimi unite cu o legato de prelungire dau un singur sunet de dublă lungime. Dacă unirea cade peste un timp, exact acolo se naște o sincopă: sunetul se aude deja când vine timpul și nu mai este atacat. În imagine rămân două capete de notă, în sunet este unul singur — aceasta este deosebirea dintre legato de prelungire și cel de frazare.

Fără legato: fiecare optime este atacată din nou
Engraved by Verovio 6.3.0-425dd7b

Cu legato: două capete în imagine, un sunet în auz
Engraved by Verovio 6.3.0-425dd7b

Sincopă peste bara de măsură

Peste bara de măsură merge doar cu legato, căci un sunet nu poate trece peste o bară. Este împărțit, iar cele două jumătăți sunt unite. Fiindcă locul cel mai tare al întregii măsuri se află chiar în spatele barei, aceasta este cea mai eficace sincopă dintre toate: impresia se deplasează peste granița măsurii, iar pentru o clipă pare deplasată măsura însăși.

Drept: bara cade între două atacuri
Engraved by Verovio 6.3.0-425dd7b

Sincopat: sunetul se aude peste bara de măsură
Engraved by Verovio 6.3.0-425dd7b

Doimea deplasată

Aici nu este nevoie de legato. O doime stă pur și simplu pe timpul al doilea în locul primului și se aude peste al treilea — locul cel mai tare după primul. În stânga două pătrimi umplu același spațiu și atacă din nou fiecare timp. Aceleași înălțimi, aceeași durată totală, și totuși versiunea din dreapta sună ca și cum ar rămâne cu un timp în urmă.

Drept: două pătrimi, fiecare pe timpul său
Engraved by Verovio 6.3.0-425dd7b

Sincopat: doimea stă pe locul mai slab
Engraved by Verovio 6.3.0-425dd7b

Contratimpul — nu este sincopă

Această pereche este contraexemplul: în dreapta stă câte o pauză de optime pe fiecare timp, iar fiecare sunet începe între ele. Sună deplasat, dar nu este sincopă — niciun sunet nu se aude peste un timp, fiecare se oprește înainte. Termenul tehnic este contratimp sau offbeat. Deosebirea merită făcută, fiindcă se simt diferit: contratimpul împinge, sincopa trage.

Drept: perechi de optimi continue, fără pauze
Engraved by Verovio 6.3.0-425dd7b

Contratimp: pauză pe timp, sunet între
Engraved by Verovio 6.3.0-425dd7b

Ce face o sincopă

O măsură are locuri tari și slabe. În măsura de patru pătrimi primul timp poartă accentul principal, al treilea unul secundar, al doilea și al patrulea sunt mai slabi, iar optimile dintre ei sunt cele mai slabe locuri cu putință. Această ierarhie nu ține de gust: este măsura însăși și este motivul pentru care există măsuri.

Avem sincopă atunci când un sunet începe pe un loc mai slab și se aude peste unul mai tare. Amândouă jumătățile contează. Un sunet care doar începe între timpi și se oprește înaintea celui următor este un contratimp, nu o sincopă; un sunet care începe pe primul timp și rămâne mult, cu atât mai puțin.

În partitură sincopa apare în două feluri. Fie o valoare mai lungă stă pe un loc slab — o doime pe timpul al doilea, de pildă. Fie două valori sunt unite cu o legato de prelungire, astfel încât a doua nu mai este atacată. Peste bara de măsură legato este chiar singura cale: un sunet nu poate trece peste o bară fără a fi împărțit și legat.

Ce stă alături

Care măsură se numără cum: Măsuri. Cum se deosebește legato de prelungire de cel de frazare: Arc de prelungire și legato. De ce o piesă poate începe în mijlocul măsurii: Anacruză.

Semne muzicale · Termeni muzicali

Anotona face asta pentru tine

Fotografiază o partitură sau cântă melodia — Anotona recunoaște tonalitatea, scrie notele și le transpune în orice altă tonalitate. Gratuit.

Vezi Anotona

Fiecare notă de pe această pagină este calculată, nu copiată.